Stai calm, ce faci este de umplutura. Gandurile pe care le notezi sunt niste scancete ale temporalitatii, nu mai importante decat un servetel folosit.
Stai calm. Poti sa multumesti alta data pentru ca, oricum, nu ai multumit la timp.
Stai calm, stii bine ca si maine te vei trezi, vei manca iarasi si vei adormi. Doar noi doi vom sti ce s-a intamplat aici. (Nera Livet)
Stai calm, ai pierdut inainte de a incepe jocul din cauza mentalitatii.
Stai calm, iti repet pentru ca nu am nimic de zis, chiar daca nu am cuvinte. Nu am cuvinte in afara de astea.
Stai calm – fara grad de comparatie. Timpul tau, daca nu va veni, cu siguranta a fost.
Stai calm. E pentru prima oara cand pierzi ceva inainte de a-l gasi? Se cheama penurie spirituala. Creierul clocoteste intr-o spuma infecta, trupul este slabit, gandurile se tarasc prin umbra tinandu-se de obiecte concrete ca si cum solul temporalitatii le-ar atrage violent.
Esti calm? Agita-te, maimuta! Agita-te in cusca pe care ai creat-o.
Ii salut, pe aceasta cale, pe toti cei care nu cuvanta.
EXPLICATIE: aceste randuri sunt lipsite de orice fel de valoare. Reprezinta un text “de umplutura”. Nu au nici un efect asupra celui care le-a scris.
unele lucruri de aici sunt atat de comice si totusi trist de reale.
e mai greu sa razi, dar trebuie sa o faci pentru a compensa.. desi nu este zambet, este un ranjet animalic.. asta se intampla cand viata incape pe mana copiilor.. copiii pierd instructiunile de folosire si vin adulti care pretind ca-si amintesc directiile de utilizare de la modelul lor.. dar asta se cam intampla de mii de ani.. a fost doar un prospect si acela a fost pierdut.. apoi au venit profetii cu imbunatatiri..
maimuta se agita satula de promisiuni cu gust de banana.. mancarea este doar inca o gratie dintr-o cusca invizibila in care primata pretinde ca traieste..